cu suflu

Kind of Blue (1959)

Nu pot sa spun ca am ascultat albumul asta „pe repeat”, dar l-am ascultat in trei „faze” si perioade diferite:

Prin liceu, un coleg dintr-o clasa paralela imi spune intr-o zi: „Trebuie sa asculti acest album, e excelent!”. Colegul meu batea la tobe si incepuse sa asculte jazz. Eu nu prea ascultasem jazz inainte si m-am gandit ca ar fi o ocazie foarte buna de a incepe cu albumul acestui Miles Davis de care auzisem inainte. L-am ascultat acasa, cu casti, de pe CD-ul original si mi s-a parut... plictisitor. Poate pubertatea nu era un moment bun pentru mine de a asculta jazz. Am dat CD-ul inapoi spunandu-i colegului meu ca albumul m-a plictisit si ca nu-mi place.

Cativa ani mai tarziu incepusem sa cochetez cu chitara bas si cu jazz-ul, iar toate cartile si video-urile instructionale despre improvizatie ma trimiteau la piesa „So What” de pe albumul Kind of Blue. Incercand sa aflu cat mai multe despre jazz, am vazut multe documentare despre acea perioada a jazz-ului, despre Miles, si chiar si despre facerea acestui album. Doar acum incepusem sa realizez si sa inteleg valoarea acestui album. Era pentru mine ca o biblie, ca un raspuns la multe intrebari pe care le aveam despre jazz.

Cativa ani mai tarziu ma vizita o veche prietena din liceu pe care nu o mai vazusem de multa vreme. Mi-a adus cadou doua CD-uri: o compilatie John Coltrane si... Kind of Blue: „Nu stiu daca il ai deja, dar stiu ca este un album ce trebuie sa-l ai neaparat”. M-am bucurat foarte tare, chiar nu aveam CD-ul in original, si chiar regretam ca-mi lipseste. Doua zile mai tarziu citesc din nou pe Wikipedia despre album si realizez ca mai sunt doar cateva zile pana se implineau exact 50 de ani de la data lansarii lui pe piata. M-am gandit sa-l aniversez cumva. Astfel, intr-o luni, exact in ziua in care se implineau 50 de ani de la lansarea Kind of Blue, m-am trezit cu o ora mai devreme, m-am intins pe pat, mi-am pus castile, si am reascultat Kind of Blue in intregime, cu ochii inchisi.

De atunci nu cred ca l-am mai reascultat, dar cred ca am inteles de ce se vorbeste atat de mult despre acest album. A schimbat atat de multe...

Mihai Moldoveanu

 

Playlist MUZAHOLIC

Noi aparitii muzicale



PIANO INTERRUPTED : The Unified Field Reconstructed


AH! KOSMOS : Bastards


LYDIA LUNCH/RETROVIRUS: Urge to Kill


BILL SEAMAN : f (noir)


AVA LUNA : Infinite House


ARCTURUS : Arcturian


CALEXICO : Edge Of The Sun


LONELADY : Hinterland


SQUAREPUSHER : Damogen Furies


RACHEL GRIMES : The Clearing


KUBA KAPSA ENSEMBLE : Vandraught 10 Vol. 1


ABRAM SHOOK : Landscape Dream


TOMORROW WE SAIL : Saturn


THE DISTRICTS : A Flourish and a Spoil


THE MILK CARTON KIDS : Monterey


UNKNOWN MORTAL ORCHESTRA : Multi-Love


MICHAEL PRICE : Entanglement


BONNIE STILLWATTER : The Devil Is People


WILLIAM ELLIOTT WHITMORE : Radium Death


DAWN OF MIDI: Dysnomia