Muzica

LUSTRE (SE): Still Innocence

 

© 2017 Nordvis

Atmospheric Black Metal/ Ambient

 

Still Innocence e un titlu cat se poate de potrivit. De ce? Compozitiile lui Nachtzeit au avut, in viziunea si sufletul meu, un ecou al inocentei, de fiecare data cand le ascultam. Suna absurd, fiindca vorbim despre un gen muzical invelit in mantia intunecata a Black-Metalului.

Imi place sa cred, totusi, ca si cele mai infricosatoare fiinte si cei mai aprigi monstri pot avea un soi de inocenta in dansii. Mereu am simtit ca muzica acestui artist te trimite cumva in niste melancolii cumva mai aparte. Cantece de leagan. Copilarie. Inocenta. Exista un soi de explorare a virginitatii la Nachtzeit, o cautare ce se intinde pe 6 albume, daca-l luam si p-asta la socoteala. Virginitatea naturii, a fiintei, a vietii in genere. Un studiu pe care ni-l impartaseste prin muzica. Si cum poti sa faci o legatura mai stransa, mai exacta, mai simpla, intre om si ceea ce-l inconjoara, atat pe dinafara, cat si pe dinauntru, daca nu prin muzica? Natura este muzica, o stim p-asta, dar cred ca si memoria e muzica. Se face, deci, un apel la memorie, o trimitere intr-o vreme in care sufletul tau, al omului, pana la urma, era inca inocent.

Te-ai putea intreba, cam ce treaba au toate astea cu un album atmospheric, Black Metal. Intreaba-te, e primul pas catre cunoastere. La fel m-am intrebat si eu cand am dat pentru prima oara peste acest proiect, Lustre. Simteam ceva aparte si nu stiam care-i treaba cu simtamintele astea in preajma black-metalului. Ideea e ca, intrebandu-ma, mi-am permis sa si simt, iar atunci am inteles sensul acelei muzici, care si azi imi da aceeasi fiori reci pe sira constiintei.

 

Daca esti putin atent vei realiza ca, acel growl specific (mai cu seama, un tipat decat un raget), a fost mai mereu in fundal. Tocmai fiindca nu asta e ideea muzicii, brutalitatea, ci nuantele de blandete. Tipatul acela, este mai mult un soi de instrument. O forma de a sublinia un regret, un strigat din alte lumi, din alte vremi, dintr-un suflet pierdut. Ce primeaza la LUSTRE, sunt sunetele acelea sintetice, acel clinchet subtil. Ei bine, Stil Innocence nu se indeparteaza de reteta asta, insa, aici, se intrezareste o accentuare catre acestea. Treaba e ca sunt o gaselnita de-a dreptul impresionata, vecina cu genialitatea. Sincer, nu credeam ca poate exista ceva sau cineva care sa ma trimita in asa hal in anii fragezi ai copilariei, in afara de poeti. Este poezie si aici, o sa vezi.

Intr-un interviu cu Nachtzeit, pentru Cultartes, il intrebam daca muzica lui poate fi educativa. Ca tot spuneam mai sus ceva despre poezie. Ei bine, marturisea cam asa: „Educational?! No, not really. Well, there might be a chance people could learn something, emotionally, about themselves and their surroundings while listening to the music of Lustre. At least I hope so.” Este cumva ceea ce incercam sa explic. Ca o paranteza, am tot citit si recitit interviul si-am realizat ca n-am stat de vorba cu un pasionat de muzica instrumentala and stuff, ci cu un poet. Un poet prin atitudine si prin simtire. Asadar, vad in acest nou material un volum impresionant de poezie. Gasim aici o forma de lirism in cel mai pur sens. Si daca tot am pomenit de educatie, ei bine, daca as avea un copil l-as creste cu muzica Lustre. As baga in scoli, la ora de muzica, daca as avea posibilitatea. As pune in magazine si peste tot. Sau poate asta ar taia din farmec, cine stie? Cert e ca eu sunt fermecat pana-n cele mai ascunse cotloane ale fiintei de muzica asta si de omul din spatele ei. Iar "Stil Innocence" asta este o revelatie. Sunt subiectiv, stiu, insa nu stiu sa dau alte detalii, nu stiu si gata. Imi place sa simt muzica, nu s-o iau la rost. Cheers!

Text: Nicolae Baldovin

Artist: LUSTRE

Album: Still Innocence

Label: Nordvis

::: Facebook ::: Bandcamp :::

Data aparitiei: 03.11.2017

Playlist MUZAHOLIC

Abonare newsletter

Noi aparitii muzicale



PIANO INTERRUPTED : The Unified Field Reconstructed


AH! KOSMOS : Bastards


LYDIA LUNCH/RETROVIRUS: Urge to Kill


BILL SEAMAN : f (noir)


AVA LUNA : Infinite House


ARCTURUS : Arcturian


CALEXICO : Edge Of The Sun


LONELADY : Hinterland


SQUAREPUSHER : Damogen Furies


RACHEL GRIMES : The Clearing


KUBA KAPSA ENSEMBLE : Vandraught 10 Vol. 1


ABRAM SHOOK : Landscape Dream


TOMORROW WE SAIL : Saturn


THE DISTRICTS : A Flourish and a Spoil


THE MILK CARTON KIDS : Monterey


UNKNOWN MORTAL ORCHESTRA : Multi-Love


MICHAEL PRICE : Entanglement


BONNIE STILLWATTER : The Devil Is People


WILLIAM ELLIOTT WHITMORE : Radium Death


DAWN OF MIDI: Dysnomia